Copiii care citesc mult invata sa ruleze nu numai imagini, ci si emotii, opinii si valori

Copiii care citesc au un sistem de ghidaj interior cu mult mai sofisticat decat restul, spune Oana Moraru, consultant educational și fondatoare a Scolii Helikon. Ea vorbește despre importanta lecturii inca de la varsta frageda și despre avantajele pe care le are un copil care descopera lumea și prin intermediul cartilor. 


Cand ii punem copilului pentru prima data cartea in mana?
Copiilor le place sa rasfoiasca de la 1 an. La inceput, mișcarea paginilor ii amuza și ii intriga; in timp, ii ajuta la dezvoltarea coordonarii mușchilor mici ai mainii și a ochilor; astfel, cartea apare deja in viata copiilor ca un instrument pregatitor pentru fundamentele cunoașterii. Nu dupa mult timp, din ea incep sa citeasca și sa creeze sens parintii, bunicii, educatoarele. Inca de la gradinita, majoritatea copiilor au in programul zilnic un interval anume dedicat imprietenirii cu paginile cartilor. Preșcolarii merg la biblioteca inainte de formarea deprinderii propriu-zise. Li se citește, li se construiește abilitatea de a face predictii, a urmari imagini și a le așeza in ordine cronologica. Nu cred ca se pune problema varstei. Cartile fac parte din viata noastra cum face parte muzica sau jocul. Motivul pentru care ele dispar la un moment dat tine, cred, de obiceiurile familiilor. Daca acestea nu le includ constant in rutina zilnica, ele sunt rapid inlocuite de mijloace care servesc pe tava imaginatiei lucruri ușor de preluat, fara efort cognitive sau negocieri semantice: televizorul, de pilda, este un astfel de servitor comod al imaginatiei altora in casa copiilor noștri.
Sӑ il indemnam pe cel mic spre lectura
Cred ca propria noastra crispare in legatura cu momentul deciziei de a-i face pe copii sa citeasca e prima care amana apetitul lor pentru citit. Daca am trata lucrurile natural, fara afectare și fara permanentele insistente despre cum ”ai carte, ai parte”, copiii nu ar mai simti cititul ca pe o obligatie, ca pe o moda care aduce placere adultului de langa el. Daca parintii citesc, daca ei vorbesc zilnic de sursele ideilor lor, daca urmaresc, alaturi de copii, site-uri și platforme cu știri despre tot felul de minuni și descoperiri ale lumii, lectura s-ar insinua in viata copiilor noștri natural. Abandonul ei apare in momentul in care timpul copiilor este in majoritate presarat cu lucruri care simplifica total orice efort al mintii. Același lucru se intampla și la școala. Daca profesorul este sursa principala a informatiei și nu textul scris, lucrurile vin pe calea lectiei de invatat: adica a unor scheme elaborate deja de adult pe care elevul le inghite, fara sa fie nevoit sa intre in textul manualului sau al oricarei alte surse tiparite. Atat timp cat nu facem din citit originea creșterii noastre de zi cu zi, ci scop in sine, n-avem nicio șansa sa cultivam placerea lecturii.
Cartile potrivite pentru varsta preșcolara
Cititul nu este scop in sine, ci instrument de invatare. Invatarea, la varsta preșcolara, incepe de la lumea familiara a copiilor și ajunge la tot ce presupune fascinatia naturii. Copiilor le place sa invete despre fenomene ale lumii vii, plante, animale, habitate. Atunci iși formeaza gandirea cauzala, perceptia sistemelor și a modului in care noi, fiintele vii, suntem legate, una de cealalta. Cele mai potrivite carti formeaza hartile mentale ale lumii in care traim, vorbesc despre emotii și puterea copiilor de a avea o voce in lumea in care traim. Aceasta din urma se formeaza prin identificarea cu supereroi și magia puterilor exceptionale. Cartile copilariei stau la baza sanatatii noastre mentale. Cu totii avem nevoie sa integram miturile stravechi ale luptei dintre rau și bine, sa simtim in noi pielea personajelor intunecate și luminoase, deopotriva.
Care sunt principalele avantaje ale lecturii? Ce atu-uri are un copil care citește?
Dupa ce creierul invata mecanica asocierii litera-sunet și reușește sa faca sinteza silabelor, in mintea copilului se intampla un salt extraordinar: cuvintele incep sa prinda viata, sa creeze un film al ideilor, sa construiasca imagini complexe. In interiorul acestui film – produsul efortului intelectual, cuvintele necunoscute incep sa se lege de celelalte și sa declanșeze deductii sau presupozitii, din ce in ce mai elaborate, din ce in ce mai inteligente. In timp, copiii care citesc mult invata sa perieze cu privirea pagini intregi, sa creeze sens instantaneu, sa ruleze nu numai imagini, ci și emotii, opinii, convingeri și valori. Cititul este ca o creștere a pielii pe dinauntru: e un fel de captușeala inteligenta, de program magic care ne ghideaza alegerile, ne conecteaza neuronii in retele care fac viata mai ușor de navigat și de transformat in avantajul nostru. Copiii care citesc au sistem de ghidaj interior cu mult mai sofisticat decat restul.
Lectura este placutӑ/ incitantӑ/ amuzantӑ
Placerea cititului este o chestiune de gust cultural: poti sa cunoști lumea la televizor, servit de altii, sau poti sa o cunoști pe cont propriu, selectandu-ti singur autorii, adica lentila prin care te uiti la tine și la restul universului. E cam același lucru cand sunt invitata sa aleg ce tablou imi place: acela de la targul de toamna, cu pisici pufoase intr-un paner sau cel din excursia școlara la muzeu. Poate nu știu initial ce imi place, dar, dupa expuneri repetate la marea arta, gusturile mi se rafineaza, alaturi de emotii și convingeri educate. La școala, exercitiul citirii, in sine, poate fi amuzant daca el servește descoperirii acestor diferente de fond in cunoașterea umana. Daca elevii se simt imputerniciti de lectura, momentul n-are cum sa nu fie ceea ce este oricum: amuzant, fascinant și de neinlocuit.
Oana Moraru
http://www.helikonedu.ro

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.